luni, 3 octombrie 2011

www.viseptol.ro



O bucata mica de George ce miroase a hartie proaspat tatuata si speranta presata, uscata si fumata.

Club „La Scena“
Calea Călăraşi nr. 55
Bucuresti, Romania

marți, 13 iulie 2010

Campionatul Mondial din perspectiva feminina




Oricum ai întoarce carţile sau ai ridica tricourile sau ai dribla mingiile, tot Spania ar ieşi câştigătoare.
Asta ca să demonstrăm odată pentru totdeauna ca "sportul rege" nu este privit numai de bărbaţi.









luni, 22 februarie 2010

Diabetic pentru pudici sau mancarea afrodisiac




Pentru mine o mâncare bună, arătoasă, savuroasă, bine prezentată este un factor erogen major. Se poate datora faptului că sunt o gurmandă nativă la fel ca toate femeile pe linie maternă sau dacă preferati o explicaţie ştiinţifică efectul poate fi datorat unei anumite secreţii. J Da, întradevăr, serotonina şi dopamina – cunoscuţi sub numele popular de hormoni ai fericirii. Fascinant acest proces care începe de la creier, se continuă cu explozia papilelor gustative şi naşte o erecţie a undelor cerebrale ajungând încă odată la concluzia că cel mai mare organ erogen al omului este creierul. Aici se naşte o alta dilemă. Cred că cel mai cunoscut afrodisiac sunt stridiile, pe spatele (sau interiorul) cărora s-a clădit o adevărată industrie. Conform unor recente cercetări britanice această fructă a mării n-ar trezi nici un interes în anumite glande. Atunci de unde a pornit acest “mit”? E posibil oare ca forma naturală a scoicii să aducă un pic cu aspectul la fel de natural al unui anumit organ feminin? Sau poate modalitatea erogenă în care trebuie să o sorbi, să o aduni, să o pipăi, fiind unul dintre putinele alimente pe care nici cei mai fandosiţi nu pot să o savureze având în mână un cuţit şi o furculiţă. Cât la sută reacţionează instinctul pur, animalic, care are nevoie de hrană doar pentru supravieţuire, cât acţionează glandele numai la ajutorul substanţelor din stridii, ţelină, ustoroi, şerpişori etc. si cât impulsul primit de la creier care poate reacţiona la oala aburindă de sarmale. Aceasta este întrebarea fundamental contemporană când mai mult decât oricând ne preocupăm de nevoiele fundamentale iar dacă putem combina două dintre ele cu atât mai bine. Poate în curând renunţăm la frişca întinsă pe partener şi recurgem la ceea ce considerăm fiecare a fi excitant, acea savoare care ne gâdilă toţi centrii plăcerii care pentru unii poate fi o ceafă de porc bine rumenită la grătar întinsă pe sânii partenerei şi ungând-o pe aceasta din cap până la picioare cu ketchup iute sau poate un carnăcior prăjit şi 2 ouă ochiuri moi plasate pe pectoralii amantului. Eu vă urez de acum: poftă bună!


Ps: multumesc pe această cale Elenei pentru raspunsul primit la enigma mea (actul I). Soluţia problemei este una simplă: se leagă felia de pâine de pisică (Miţi, a mea eşti!)

Fascinanta artă a bucătăriei – eseu tragi-comic al afonului culinar


De ce tocmai într-o dimineaţă când eşti morocănos dar soarele a insistat pur şi simplu să răsară tocmai pentru a-ţi face ŢIE în ciudă, când pisica Miţi e în călduri şi a considerat toţi papucii tăi ca fiind teritoriul ei, când vecinul de la doi a omis intenţionat să te anunţe că îşi schimbă tevile de apă din apartament iar singura modalitate de a face duş e să te aşezi sub tavanul din baie unde apa (pe care ce-i drept o plăteşte vecinul) face mici cerculeţe concentrice în formă de ochiuri aburinde cu doar un strop de piper, cînd ţi se termină butelia la jumătatea timpului de fierbere a apei pentru cafea iar în coşul de pâine nu mai există decât o singură felie care a rezistat, cei drept, nu fără mici sechele testului impus de vreme, DE CE tocmai atunci, prin răsuciri şi piruiete invidiate de balerini cu experienţă, felia ta de paine, unica, alunecă într-un fatidic act sinucigaş şi se prăbuşeşte, fără speranţă, după executarea a 3 loop-uri perfecte, fix pe partea unsă cu atâta migală cu margarina ta cea plină de toate cele 7 vitamine dar fără E-uri, pe care copilul de la televizor o savurează privindu-te drept în ochi.
Pe langă piramida lui Keops eu consider acesta ca fiind unul, dacă nu chiar cel mai mare mister al lumii.
Personal dau vina pe Newton şi pe mama lui de gravitaţie. Aici intervine în discuţie şi fructul primordial, dar intrăm deja peste un alt personaj al unei alte părţi.